opțiuni
  • info

6 definiții pentru ocurge

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCURGE, pers. 3 ocurge, vb. III. Intranz. (Înv.) A se întâmpla, a surveni. – Din lat. occurrere (după curge).

OCURGE, pers. 3 ocurge, vb. III. Intranz. (Înv.) A se întâmpla, a surveni. – Din lat. occurrere (după curge).

ocurge vi [At: HASDEU, I. C. I, 50 / V: (îrg) ~re / S și: occu~ / Pzi: 3: ocurge / E: lat occurrere] (Ltî) A se întâmpla. corectat(ă)

ocure v vz ocurge

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ocurge (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 sg. ocurge, 3 pl. ocurg, perf. s. 3 sg. ocurse, m.m.c.p. 3 pl. ocurseseră; conj. prez. 3 să ocurgă; ger. ocurgând; part. ocurs

ocurge (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 sg. ocurge; part. ocurs

ocurge vb., ind. prez. 3 sg. ocurge

Intrare: ocurge
verb (V622)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ocurge
  • ocurgere
  • ocurs
  • ocursu‑
  • ocurgând
  • ocurgându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • ocurge
 (să)
  • ocurgă
  • ocurgea
  • ocurse
  • ocursese
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • ocurg
 (să)
  • ocurgă
  • ocurgeau
  • ocurseră
  • ocurseseră
ocure
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocurgeverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.