opțiuni

10 definiții pentru omucid (crimă)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

omucid [At: HELIADE, O. I, 426 / V: (reg) omic~ sm, omicidiu sn / Pl: (1) ~e, (2) ~izi / E: om + ucide, cf fr homicide] 1 sn Asasinat. 2 sm Ucigaș.

omucid m. cel ce ucide pe un om. ║ a. care ucide: mână omucidă. ║ n. moarte de om.

*omucíd, V. omicid.

omicidiu sn vz omucid

*omicíd, -ă s. (lat. homicida, d. homo, om, și -cid din oc-cidere, a ucide. V. paricid. Ucigător de oamenĭ. Adj. O mînă omicidă. S. n., pl. e și urĭ. Omicidiŭ. – Fals omucid.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!omucid1 (crimă) (înv.) (desp. o-mu-/om-u-) s. n., pl. omucide

!omucid2 (asasinat) (înv.) (o-mu-/om-u-) s. n., pl. omuciduri

omucid (asasinat) s. n. (sil. mf. om-), pl. omuciduri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OMUCID s. v. asasinat, crimă, moarte, omor, omorâre, omucidere, ucidere.

omucid s. v. ASASINAT. CRIMĂ. MOARTE. OMOR. OMORÎRE. OMUCIDERE. UCIDERE.

Intrare: omucid (crimă)
omucid1 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: om- info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omucid
  • omucidul
  • omucidu‑
plural
  • omuciduri
  • omucidurile
genitiv-dativ singular
  • omucid
  • omucidului
plural
  • omuciduri
  • omucidurilor
vocativ singular —
plural —
omicid3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omicid
  • omicidul
plural
  • omiciduri
  • omicidurile
genitiv-dativ singular
  • omicid
  • omicidului
plural
  • omiciduri
  • omicidurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N49)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omicidiu
  • omicidiul
plural
  • omicidiuri
  • omicidiurile
genitiv-dativ singular
  • omicidiu
  • omicidiului
plural
  • omicidiuri
  • omicidiurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)