paraflacără sf [At: LTR² / Pl: ~lăcări / E: para²- + flacără] (Teh) Piesă metalică pentru protecția tijei pistonului contra flăcărilor din cilindru la motoarele cu autoaprindere.

PARAFLACĂRĂ s.f. Piesă metalică care protejează tija pistonului contra flăcărilor din cilindru la motoarele cu autoaprindere. [< para- + flacără].

PARAFLACĂRĂ s. f. piesă metalică ce protejează tija pistonului contra flăcărilor din cilindru la motoarele cu autoaprindere. (după fr. paraflamme)

PARAFLACĂRĂ ~ăcări f. (la motoarele cu autoaprinzătoare) Piesă de protecție a tijei pistonului împotriva acțiunii flăcărilor. /para- + flacără

paraflacără (desp. -ra-fla-) s. f., g.-d. art. paraflăcării; pl. paraflăcări

paraflacără (-ra-fla-) s. f., g.-d. art. paraflăcării; pl. paraflăcări

paraflacără s. f. (sil. -fla-) flacără