16 definiții pentru pisăgi

din care

Explicative DEX

PISĂGI, pisăgesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pisa. – Din pisa.

pisăgi vt [At: CARAGIALE, O. II, 88 / V: (rar) ~sogi / Pzi: ~gesc / E: pisa] (Fam) 1-7 A pisa (1-2, 5-7,12,14). 8 (Fig) A nimici. 9 (Fig) A învăța mult, repetând mereu Si: a buchisi, a toci.

PISĂGI, pisăgesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A pisa. – Din pisa.

PISĂGI, pisăgesc, vb. IV. Tranz. 1. A pisa (1). Se aud în salon bufnituri înfundate, parc-ar pisăgi cineva ceva pe o masă. CARAGIALE, O. II 263. 2. A pisa (2). (Cu pronunțare regională) Moldovenii îi urmăreau și-i chisăgeau [pe turci], de nu mai știau pe unde se află. ISPIRESCU, la TDRG.

A PISĂGI ~esc tranz. v. A PISĂLOGI. /a pisa

pisăgì v. 1. a pisa bine; 2. fam. a muia oasele cuiva. [Derivat analogic din pisà (cf. ciomăgì)].

pisogi v vz pisăgi

CHISĂGI = PISĂGI.

CHISOGI (-ogesc) vb. tr. Mold. (FURT.)PISĂGI.

chesăgésc, V. pisăgesc.

pisăgésc v. tr. (d. pisez, format cam ca bătucesc, clipocesc). Sud. Sfărîm, făcăluesc, zdrobesc (cartof, fasole ș. a.) orĭ și „pisez mult timp”. Fig. Bat, trag o bătaĭe (în est chisolesc). Bat capu, plictisesc. – Forma chisăgesc orĭ chesăgesc (P. P. Sud), trag bătaĭe, n’are, probabil, nicĭ o legătură cu chesăgiŭ, cum crede Acat. În Ban. Trans. și pisăzez, pisezez.

Ortografice DOOM

pisăgi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pisăgesc, 3 sg. pisăgește, imperf. 1 pisăgeam; conj. prez. 1 sg. să pisăgesc, 3 să pisăgească

pisăgi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pisăgesc, imperf. 3 sg. pisăgea; conj. prez. 3 pisăgească

pisăgi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pisăgesc, imperf. 3 sg. pisăgea; conj. prez. 3 sg. și pl. pisăgească

Sinonime

PISĂGI vb. v. bate, bătători, bătuci, îndesa, mărunți, pisa, presa, sfărâma, zdrobi.

pisăgi vb. v. BATE. BĂTĂTORI. BĂTUCI. ÎNDESA. MĂRUNȚI. PISA. PRESA. SFĂRÎMA. ZDROBI.

Intrare: pisăgi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pisăgi
  • pisăgire
  • pisăgit
  • pisăgitu‑
  • pisăgind
  • pisăgindu‑
singular plural
  • pisăgește
  • pisăgiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pisăgesc
(să)
  • pisăgesc
  • pisăgeam
  • pisăgii
  • pisăgisem
a II-a (tu)
  • pisăgești
(să)
  • pisăgești
  • pisăgeai
  • pisăgiși
  • pisăgiseși
a III-a (el, ea)
  • pisăgește
(să)
  • pisăgească
  • pisăgea
  • pisăgi
  • pisăgise
plural I (noi)
  • pisăgim
(să)
  • pisăgim
  • pisăgeam
  • pisăgirăm
  • pisăgiserăm
  • pisăgisem
a II-a (voi)
  • pisăgiți
(să)
  • pisăgiți
  • pisăgeați
  • pisăgirăți
  • pisăgiserăți
  • pisăgiseți
a III-a (ei, ele)
  • pisăgesc
(să)
  • pisăgească
  • pisăgeau
  • pisăgi
  • pisăgiseră
pisogi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pisăgi, pisăgescverb

  • 1. rar Pisa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pisa
    • format_quote Se aud în salon bufnituri înfundate, parc-ar pisăgi cineva ceva pe o masă. CARAGIALE, O. II 263. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Moldovenii îi urmăreau și-i chisăgeau [pe turci], de nu mai știau pe unde se află. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • pisa DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.