14 definiții pentru recădea
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RECĂDEA, recad, vb. II. Intranz. 1. A cădea, a se prăbuși din nou. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. – Pref. re- + cădea.
recădea vi [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 40 / V: (înv) răc~ / Pzi: recad / Ps: recăzui / Par: recăzut / E: re1- + cădea] 1 A se prăbuși din nou. 2 A se lăsa din nou în jos. 3 A reveni la nivelul sau la starea anterioară. 4 A cădea la loc. 5 (Fig; udp „în”) A fi cuprins din nou de ceva. 6 (Fig) A se întoarce din nou la ceva sau în ceva Si: a reveni. 7 (Îe) A ~ pe gânduri A redeveni îngândurat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RECĂDEA, recad, vb. II. Intranz. 1. A cădea, a se prăbuși din nou. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. – Re1- + cădea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
RECĂDEA, recad, vb. II. Intranz. 1. A cădea, a se prăbuși din nou, a se răsturna. Te-ai dus... murmură el c-o resignație dureroasă, recăzînd cu capul în perini. EMINESCU, N. 80. 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. Popa Tonea a intrat în barcă și a șezut între oamenii simpli și tihniți, ai căror mușchi puternici, în lupta cu undele, se umflau și recădeau ca unda. GALACTION, O. I 195. Se-nalță, dar recad Și murmură-ntr-una, Cînd pe păduri de brad Alunecă luna. EMINESCU, O. I 219. După ce rîsese – cine știe de ce? – ea lăsă perdeaua să recadă. id. N. 71. ♦ Fig. (Rar) A reveni, a se întoarce din nou la ceva. Biata femeie se muncea să-și aducă aminte ce învățase și, după fiecare forțare neizbutită, recădea în limba ei sîrbească, din care popa Tonea nu înțelegea mai nimic. GALACTION, O. I 190.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RECĂDEA vb. I. intr. A cădea din nou. ♦ (Fig.) A reveni, a se întoarce din nou la ceva. [< re- + cădea].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răcădea v vz recădea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
recade v. a cădea la loc: porțile recad EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*recád, -căzút, a -cădeá v. intr. (re- și cad). Cad ĭar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
recădea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recad, 2 sg. recazi, 3 sg. recade; conj. prez. 1 sg. să recad, 3 să recadă; ger. recăzând; part. recăzut
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
recădea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recad, 1 pl. recădem, 2 pl. recădeți; conj. prez. 3 să recadă; part. recăzut
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
recădea vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recad, 1 pl. recădem; conj. prez. 3 sg. și pl. recadă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
recădea
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RECĂDEA vb. a reveni. (A ~ în poziția inițială.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RECĂDEA vb. a reveni. (A ~ în poziția inițială.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V507) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
recădea, recadverb
- 1. A cădea, a se prăbuși din nou. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: răsturna
- Te-ai dus... murmură el c-o resignație dureroasă, recăzînd cu capul în perini. EMINESCU, N. 80. DLRLC
-
- 2. A se lăsa din nou în jos, a reveni la nivelul sau la starea normală; a cădea la loc. DEX '09 DLRLC
- Popa Tonea a intrat în barcă și a șezut între oamenii simpli și tihniți, ai căror mușchi puternici, în lupta cu undele, se umflau și recădeau ca unda. GALACTION, O. I 195. DLRLC
- Se-nalță, dar recad Și murmură-ntr-una, Cînd pe păduri de brad Alunecă luna. EMINESCU, O. I 219. DLRLC
- După ce rîsese – cine știe de ce? – ea lăsă perdeaua să recadă. EMINESCU, N. 71. DLRLC
- 2.1. A se întoarce din nou la ceva. DLRLC DNsinonime: reveni
- Biata femeie se muncea să-și aducă aminte ce învățase și, după fiecare forțare neizbutită, recădea în limba ei sîrbească, din care popa Tonea nu înțelegea mai nimic. GALACTION, O. I 190. DLRLC
-
-
etimologie:
- re- + cădea. DEX '09 DN