opțiuni
  • info

15 definiții pentru renghi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RENGHI, renghiuri, s. n. (În expr.) A juca (cuiva) renghiul (sau un renghi) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă. – Din tc. renç „suferință, durere”.

RENGHI, renghiuri, s. n. (În expr.) A juca (cuiva) renghiul (sau un renghi) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă. – Din tc. renç „suferință, durere”.

renghi sn [At: (a. 1777) FURNICĂ, I. C. 51 / V: ~nchi / Pl: ~uri / E: tc reng, renk] 1 (Îvr) Culoare (2). 2 Păcăleală. 3 (Îe) A (-i) juca (cuiva) (un) ~ (sau ~ul, ~uri) sau (rar) a-i trage (cuiva) ~ul A face cuiva o farsă Si: a păcăli.

RENGHI, renghiuri, s. n. (Numai în expr.) A juca renghiul (sau un renghi) (cuiva) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă, a-i juca o festă. Încă de pe cînd era copil i-a jucat renghiuri. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 79. El nu lua aminte la șoaptele lor, nu se uita la tertipurile și la renghiurile ce-i tot juca. ISPIRESCU, L. 337. Băiatul îi răspunse că zîna, înfuriată de renghiul ce i s-a jucat, a pus mîna pe toate caprele. POPESCU, B. IV 61.

RENGHI ~uri n.: A juca (sau a face) cuiva ~ul (sau un ~) a păcăli pe cineva (pentru a se amuza); a face cuiva o farsă. /<turc. reng, renk

renghĭ și (rar) renchĭ n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] renk, reng, coloare, reng etmek, a înșela). Păcăleală, festă, farsă: a juca cuĭva un renghĭ.

renchi sn vz renghi

renghiu n. festă, păcăleală: se temură să nu le fi jucat iarăș vrun renghiu ISP. [Turc. RENG, viclenie].

renchĭ, V. renghĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

renghi s. n., pl. renghiuri

renghi s. n., pl. renghiuri

renghi s. n., pl. renghiuri

renghiu, -ghiuri.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RENGHI s. v. farsă, festă, ghidușie, glumă, păcăleală, păcălitură, poznă, ștrengărie.

renghi s. v. FARSĂ. FESTĂ. GHIDUȘIE. GLUMĂ. PĂCĂLEALĂ. PĂCĂLITURĂ. POZNĂ. ȘTRENGĂRIE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

renghi (renghiuri), s. n. – 1. Farsă, bufonadă. – 2. Mișcare greșită, festă. – Var. renchi. Mr. renghia. Tc. (per.) rengy (Șeineanu, II, 301; Lokotsch 1700), cf. ngr. ῥέγϰι, sb. renk.

Intrare: renghi
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • renghi
  • renghiul
  • renghiu‑
plural
  • renghiuri
  • renghiurile
genitiv-dativ singular
  • renghi
  • renghiului
plural
  • renghiuri
  • renghiurilor
vocativ singular —
plural —
renchi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

renghi, renghiurisubstantiv neutru

  • chat_bubble A juca (cuiva) renghiul (sau un renghi) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păcăli
    • format_quote Încă de pe cînd era copil i-a jucat renghiuri. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 79. DLRLC
    • format_quote El nu lua aminte la șoaptele lor, nu se uita la tertipurile și la renghiurile ce-i tot juca. ISPIRESCU, L. 337. DLRLC
    • format_quote Băiatul îi răspunse că zîna, înfuriată de renghiul ce i s-a jucat, a pus mîna pe toate caprele. POPESCU, B. IV 61. DLRLC
etimologie:
  • limba turcă renç „suferință, durere” DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.