opțiuni
  • info

22 de definiții pentru răscrăcăra / răscrăcăna

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSCRĂCĂRA, răscracăr, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A(-și) desface, a(-și) îndepărta (în mod dizgrațios) unul de altul picioarele; a (se) crăcăna, a (se) crăci. [Var.: răscrăcăna, răscăcăra vb. I] – Pref. răs- + crăcăna.

răscrăcăra v vz răscrăcăna

RĂSCRĂCĂRA, răscracăr, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A(-și) desface, a(-și) îndepărta (în mod dizgrațios) unul de altul picioarele; a (se) crăcăna, a (se) crăci. [Var.: răscăcăra vb. I] – Răs- + crăcăna.

RĂSCRĂCĂRA, răscracăr și răscrăcărez, vb. I. Tranz. (Și în forma răscăcăra) A îndepărta mult picioarele unul de altul. ♦ Refl. A sta cu picioarele foarte desfăcute; a se crăci, a se crăcăna. [Iapa] se năbădăia, se răscăcăra, ridică deodată, nu știu cum, toate picioarele-n vînt. CARAGIALE, S. 42. – Variantă: răscăcăra vb. I.

RĂSCĂCĂRA vb. I v. răscrăcăra.

RĂSCĂCĂRA vb. I v. răscrăcăra.

RĂSCRĂCĂNA vb. I v. răscrăcăra.

răscăcăna v vz răscrăcăna

răscăcăra v vz răscrăcăna

răscrăcăna [At: CIHAC, II, 79 / V: ~căc~, ~căcăra (S și: res~), ~ăra / Pzi: răscracăn, răscrăcăn, ~nez / E: răs- + crăcăna] 1-2 vtr A (se) crăcăna (3-4). 3 vr (Pan; Mun; d. obiecte) A se desface din încheieturi. 4 vr (Mun; fig) A se răsti1 (1). 5 vr A râde zgomotos. 6 vrim (Îe) A se ~ăra de ziuă A se lumina de ziuă.

RĂSCĂCĂRA vb. I. v. răscrăcăra.

A RĂSCRĂCĂNA răscracăn tranz. depr. 1) A face să se răscracăne. 2) (mai ales picioarele) A desface larg; a rășchira. /răs- + a crăcăna

A SE RĂSCRĂCĂNA mă răscracăn intranz. (despre ființe) A ședea (sau a sta) cu picioarele larg desfăcute; a desface mult picioarele în lături; a se crăcăna. /răs- + a se crăcăna

răscăcărà v. a întinde și depărta picioarele. [În loc de răscrăcăna; cf. bulg. RASKRAČAVAM, cu acelaș sens].

răscrăcănà v. V. răscăcărà. [V. crăcană].

răscácăr, -ăcărát, V. răscrăcănez.

răscrácăr, a -ăcăra (Trans.) și răscrăcănéz (Munt.) v. tr. (răs- [vsl.] și crăcănez; raskračam se, mă crăcănez). Crăcănez, întind: via răscrăcănată la soare. Pan, Povestea, 1, 115). – Munt. Pop. răscácăr, a răscăcăra. La Isp. el răscáeră.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răscrăcăra/răscrăcăna (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 răscracără/răscracănă

!răscrăcăna (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. răscracăn, 3 răscracănă; conj. prez. 1 sg. să răscracăn, 3 să răscracăne; imper. 2 sg. afirm. răscracănă corectat(ă)

răscrăcăna vb., ind. prez. 1 sg. răscracăn, 3 sg. și pl. răscracănă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

răscrăcăra vb. v. CRĂCĂNA.

RĂSCRĂCĂNA vb. v. crăcăna.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

răscăcăra (răscacăr, răscăcărat), vb. – A se despărți, a se desface, mai ales la picioare. – Var. răscrăcăna, băscăcăra. Mr. discăcărare. Din crăcăna „a desface picioarele”, cf. bg. raskrak „pas”, raskračjavam „a desface” cu pref. răs-.

Intrare: răscrăcăra / răscrăcăna
verb (VT19.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răscrăcăra
  • răscrăcărare
  • răscrăcărat
  • răscrăcăratu‑
  • răscrăcărând
  • răscrăcărându‑
 singular plural
  • răscracără
  • răscrăcărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răscracăr
 (să)
  • răscracăr
  • răscrăcăram
  • răscrăcărai
  • răscrăcărasem
a II-a (tu)
  • răscracări
 (să)
  • răscracări
  • răscrăcărai
  • răscrăcărași
  • răscrăcăraseși
a III-a (el, ea)
  • răscracără
 (să)
  • răscracăre
  • răscrăcăra
  • răscrăcără
  • răscrăcărase
plural I (noi)
  • răscrăcărăm
 (să)
  • răscrăcărăm
  • răscrăcăram
  • răscrăcărarăm
  • răscrăcăraserăm
  • răscrăcărasem
a II-a (voi)
  • răscrăcărați
 (să)
  • răscrăcărați
  • răscrăcărați
  • răscrăcărarăți
  • răscrăcăraserăți
  • răscrăcăraseți
a III-a (ei, ele)
  • răscracără
 (să)
  • răscracăre
  • răscrăcărau
  • răscrăcărară
  • răscrăcăraseră
verb (VT19.1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răscrăcăna
  • răscrăcănare
  • răscrăcănat
  • răscrăcănatu‑
  • răscrăcănând
  • răscrăcănându‑
 singular plural
  • răscracănă
  • răscrăcănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răscracăn
 (să)
  • răscracăn
  • răscrăcănam
  • răscrăcănai
  • răscrăcănasem
a II-a (tu)
  • răscracăni
 (să)
  • răscracăni
  • răscrăcănai
  • răscrăcănași
  • răscrăcănaseși
a III-a (el, ea)
  • răscracănă
 (să)
  • răscracăne
  • răscrăcăna
  • răscrăcănă
  • răscrăcănase
plural I (noi)
  • răscrăcănăm
 (să)
  • răscrăcănăm
  • răscrăcănam
  • răscrăcănarăm
  • răscrăcănaserăm
  • răscrăcănasem
a II-a (voi)
  • răscrăcănați
 (să)
  • răscrăcănați
  • răscrăcănați
  • răscrăcănarăți
  • răscrăcănaserăți
  • răscrăcănaseți
a III-a (ei, ele)
  • răscracănă
 (să)
  • răscracăne
  • răscrăcănau
  • răscrăcănară
  • răscrăcănaseră
verb (VT19.1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răscăcăra
  • răscăcărare
  • răscăcărat
  • răscăcăratu‑
  • răscăcărând
  • răscăcărându‑
 singular plural
  • răscacără
  • răscăcărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răscacăr
 (să)
  • răscacăr
  • răscăcăram
  • răscăcărai
  • răscăcărasem
a II-a (tu)
  • răscacări
 (să)
  • răscacări
  • răscăcărai
  • răscăcărași
  • răscăcăraseși
a III-a (el, ea)
  • răscacără
 (să)
  • răscacăre
  • răscăcăra
  • răscăcără
  • răscăcărase
plural I (noi)
  • răscăcărăm
 (să)
  • răscăcărăm
  • răscăcăram
  • răscăcărarăm
  • răscăcăraserăm
  • răscăcărasem
a II-a (voi)
  • răscăcărați
 (să)
  • răscăcărați
  • răscăcărați
  • răscăcărarăți
  • răscăcăraserăți
  • răscăcăraseți
a III-a (ei, ele)
  • răscacără
 (să)
  • răscacăre
  • răscăcărau
  • răscăcărară
  • răscăcăraseră
răscăcăna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răscrăcăra, răscracăr / răscrăcăna, răscracănverb

  • 1. popular A(-și) desface, a(-și) îndepărta (în mod dizgrațios) unul de altul picioarele; a (se) crăcăna, a (se) crăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: crăci crăcăna rășchira
    • format_quote [Iapa] se năbădăia, se răscăcăra, ridică deodată, nu știu cum, toate picioarele-n vînt. CARAGIALE, S. 42. DLRLC
etimologie:
  • răs- + crăcăna. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.