2 definiții pentru scorțeturi
Explicative DEX
scorțeturi snp [At: MAT. DIALECT. I, 235 / E: scoarță + -et] (Reg) 1 Covoare (2). 2 Haine (sau lucruri) vechi și uzate.
Regionalisme / arhaisme
scorțeturi s.n. pl. (reg.) 1. covoare, scoarțe. 2. haine, lucruri vechi, uzate.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: scorțeturi
scorțeturi substantiv neutru
substantiv neutru (N91) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |