dexonline

info

20 de definiții pentru scălâmbăia

din care

explicative (14)
morfologice (3)
relaționale (2)
argou (1)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCĂLÂMBĂIA, scălâmbăi, vb. I. Refl. (Pop și fam.) A se strâmba, a se schimonosi. [Pr.: -bă-ia. – Prez. ind. și: scălămbăiez. – Var.: scălămbăia, scălâmbă vb. I] – Din scălâmb.

scălâmbăia [At: I. GOLESCU, C. / P: ~bă-ia / V: ~ăi, ~ba, ~lăm~, ~limba, ~limbăi / Pzi: scălâmbăi, ~iez / E: scălâmb] 1-2 vrt (Pfm; c. i. ființe sau părți ale corpului lor) A (se) strâmba (3-4). 3 vr (D. oameni, d. fața sau părți ale corpului lor) A face grimase (1). 4 vr (D. oameni) A face nazuri, mofturi.

SCĂLÂMBĂIA, scălâmbăiez, vb. I. Refl. (Pop. și fam.) A se strâmba, a se schimonosi. [Pr.: -bă-ia – Var.: scălămbăia, scălâmba, vb. I.] – Din scălâmb.

A SE SCĂLÂMBĂIA pers. 3 se ~iază intranz. pop. (mai ales despre încălțăminte) A-și pierde forma inițială (prin întrebuințarea îndelungată sau neglijentă); a se șonți; a se scâlcia; a se scrombi. /Din scălâmb

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

A SCĂLÂMBĂIA ~iez tranz. rar A face să se scălâmbăieze. [Sil. -bă-ia] /Din scălâmb

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

SCĂLĂMBĂIA vb. I v. scălâmbăia.

SCĂLÂMBA vb. I v. scălâmbăia.

scălămbăia v vz scălâmbăia

scălâmba v vz scălâmbăia

scălâmbăi v vz scălâmbăia

scălimba v vz scălâmbăia

scălimbăi v vz scălâmbăia

SCĂLĂMBĂIA vb. I v. scălîmbăia.

SCĂLÎMBĂIA, scălîmbăiez, vb. I. Refl. (Și în forma scălămbăia) A se schimonosi, a se strîmba, a se poci. Ori de cîte ori ne aflam numai noi doi, se scălămbăia la mine, mă suduia. STANCU, D. 25. Înaintea noastră... scălămbăindu-se și schimonosindu-se țopăia de-a-ndăratelea, fluturînd o năframă neagră, Pirgu. M. I. CARAGIALE, C. 156. – Variantă: scălămbăia vb. I.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scălâmbăia (a se ~) (pop., fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă scălâmbăi, 3 se scălâmbăie; conj. prez. 1 sg. să mă scălâmbăi, 3 să se scălâmbăie; imper. 2 sg. afirm. scălâmbăie-te; ger. scălâmbăindu-mă

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

!scălâmbăia (a se ~) (pop., fam.) vb. refl., ind. prez. 3 se scălâmbăie; conj. prez. 3 să se scălâmbăie; ger. scălâmbăindu-se

scălâmbăia vb., ind. prez. 1 sg. scălâmbăiez/scălâmbăi; conj. prez. 3 sg. și pl. scălâmbăieze/scălâmbăie; ger. scălâmbăind

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCĂLÂMBĂIA vb. v. afecta, deforma, desfigura, fandosi, maimuțări, poci, prosti, schimonosi, sclifosi, sluți, strâmba, urâți.

scălîmbăia vb. v. AFECTA. DEFORMA. DESFIGURA. FANDOSI. MAIMUȚĂRI. POCI. PROSTI. SCHIMONOSI. SCLIFOSI. SLUȚI. STRÎMBA. URÎȚI.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

scălâmbăi, scălâmbăi v. r. (pop.) a se schimonosi

Intrare: scălâmbăia

scălâmbăia¹ (1 -i) verb grupa I conjugarea I reflexiv

verb (V105)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) scălâmbăia	scălâmbăiere	scălâmbăiat scălâmbăiatu‑	scălâmbăind scălâmbăindu‑	singular	plural
		(a) scălâmbăia	scălâmbăiere	scălâmbăiat scălâmbăiatu‑	scălâmbăind scălâmbăindu‑	scălâmbăie	scălâmbăiați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	scălâmbăi	(să) scălâmbăi	scălâmbăiam	scălâmbăiai	scălâmbăiasem
	a II-a (tu)	scălâmbăi	(să) scălâmbăi	scălâmbăiai	scălâmbăiași	scălâmbăiaseși
	a III-a (el, ea)	scălâmbăie	(să) scălâmbăie	scălâmbăia	scălâmbăie	scălâmbăiase
plural	I (noi)	scălâmbăiem	(să) scălâmbăiem	scălâmbăiam	scălâmbăiarăm	scălâmbăiaserăm scălâmbăiasem
	a II-a (voi)	scălâmbăiați	(să) scălâmbăiați	scălâmbăiați	scălâmbăiarăți	scălâmbăiaserăți scălâmbăiaseți
	a III-a (ei, ele)	scălâmbăie	(să) scălâmbăie	scălâmbăiau	scălâmbăiară	scălâmbăiaseră

scălămbăia¹ (1 -i) verb grupa I conjugarea I reflexiv

verb (V105)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) scălămbăia	scălămbăiere	scălămbăiat scălămbăiatu‑	scălămbăind scălămbăindu‑	singular	plural
		(a) scălămbăia	scălămbăiere	scălămbăiat scălămbăiatu‑	scălămbăind scălămbăindu‑	scălămbăie	scălămbăiați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	scălămbăi	(să) scălămbăi	scălămbăiam	scălămbăiai	scălămbăiasem
	a II-a (tu)	scălămbăi	(să) scălămbăi	scălămbăiai	scălămbăiași	scălămbăiaseși
	a III-a (el, ea)	scălămbăie	(să) scălămbăie	scălămbăia	scălămbăie	scălămbăiase
plural	I (noi)	scălămbăiem	(să) scălămbăiem	scălămbăiam	scălămbăiarăm	scălămbăiaserăm scălămbăiasem
	a II-a (voi)	scălămbăiați	(să) scălămbăiați	scălămbăiați	scălămbăiarăți	scălămbăiaserăți scălămbăiaseți
	a III-a (ei, ele)	scălămbăie	(să) scălămbăie	scălămbăiau	scălămbăiară	scălămbăiaseră

scălâmbăia² (1 -iez) verb grupa I conjugarea a II-a reflexiv

verb (V213)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) scălâmbăia	scălâmbăiere	scălâmbăiat scălâmbăiatu‑	scălâmbăind scălâmbăindu‑	singular	plural
		(a) scălâmbăia	scălâmbăiere	scălâmbăiat scălâmbăiatu‑	scălâmbăind scălâmbăindu‑	scălâmbăiază	scălâmbăiați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	scălâmbăiez	(să) scălâmbăiez	scălâmbăiam	scălâmbăiai	scălâmbăiasem
	a II-a (tu)	scălâmbăiezi	(să) scălâmbăiezi	scălâmbăiai	scălâmbăiași	scălâmbăiaseși
	a III-a (el, ea)	scălâmbăiază	(să) scălâmbăieze	scălâmbăia	scălâmbăie	scălâmbăiase
plural	I (noi)	scălâmbăiem	(să) scălâmbăiem	scălâmbăiam	scălâmbăiarăm	scălâmbăiaserăm scălâmbăiasem
	a II-a (voi)	scălâmbăiați	(să) scălâmbăiați	scălâmbăiați	scălâmbăiarăți	scălâmbăiaserăți scălâmbăiaseți
	a III-a (ei, ele)	scălâmbăiază	(să) scălâmbăieze	scălâmbăiau	scălâmbăiară	scălâmbăiaseră

scălămbăia² (1 -iez) verb grupa I conjugarea a II-a reflexiv

verb (V213)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) scălămbăia	scălămbăiere	scălămbăiat scălămbăiatu‑	scălămbăind scălămbăindu‑	singular	plural
		(a) scălămbăia	scălămbăiere	scălămbăiat scălămbăiatu‑	scălămbăind scălămbăindu‑	scălămbăiază	scălămbăiați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	scălămbăiez	(să) scălămbăiez	scălămbăiam	scălămbăiai	scălămbăiasem
	a II-a (tu)	scălămbăiezi	(să) scălămbăiezi	scălămbăiai	scălămbăiași	scălămbăiaseși
	a III-a (el, ea)	scălămbăiază	(să) scălămbăieze	scălămbăia	scălămbăie	scălămbăiase
plural	I (noi)	scălămbăiem	(să) scălămbăiem	scălămbăiam	scălămbăiarăm	scălămbăiaserăm scălămbăiasem
	a II-a (voi)	scălămbăiați	(să) scălămbăiați	scălămbăiați	scălămbăiarăți	scălămbăiaserăți scălămbăiaseți
	a III-a (ei, ele)	scălămbăiază	(să) scălămbăieze	scălămbăiau	scălămbăiară	scălămbăiaseră

scălâmba verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) scălâmba	scălâmbare	scălâmbat scălâmbatu‑	scălâmbând scălâmbându‑	singular	plural
		(a) scălâmba	scălâmbare	scălâmbat scălâmbatu‑	scălâmbând scălâmbându‑	scălâmbează	scălâmbați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	scălâmbez	(să) scălâmbez	scălâmbam	scălâmbai	scălâmbasem
	a II-a (tu)	scălâmbezi	(să) scălâmbezi	scălâmbai	scălâmbași	scălâmbaseși
	a III-a (el, ea)	scălâmbează	(să) scălâmbeze	scălâmba	scălâmbă	scălâmbase
plural	I (noi)	scălâmbăm	(să) scălâmbăm	scălâmbam	scălâmbarăm	scălâmbaserăm scălâmbasem
	a II-a (voi)	scălâmbați	(să) scălâmbați	scălâmbați	scălâmbarăți	scălâmbaserăți scălâmbaseți
	a III-a (ei, ele)	scălâmbează	(să) scălâmbeze	scălâmbau	scălâmbară	scălâmbaseră

scălâmbăi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

scălimbăi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

scălimba

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

scălâmbăia, scălâmbăiverb

1. popular familiar A se strâmba, a se schimonosi. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: poci schimonosi strâmba
- format_quote Ori de cîte ori ne aflam numai noi doi, se scălămbăia la mine, mă suduia. STANCU, D. 25. DLRLC
- format_quote Înaintea noastră... scălămbăindu-se și schimonosindu-se țopăia de-a-ndăratelea, fluturînd o năframă neagră, Pirgu. M. I. CARAGIALE, C. 156. DLRLC

etimologie:

scălâmb DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.