opțiuni
  • info

8 definiții pentru sprintenel

Explicative DEX

SPRINTENEL, -EA, -ICĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten; sprinteior. – Sprinten + suf. -el.

SPRINTENEL, -EA, -ICĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten; sprinteior. – Sprinten + suf. -el.

sprintenel, ~ea [At: ASACHI, F. 21/4 / Pl: ~ei, ~ele / E: sprinten + -el, -ea] (Pop) 1-2 a (Șhp) Sprinteior (1-2). 3 av Sprinten (2).

SPRINTENEL, -EA, -ICĂ, sprintenei, -ele, adj. Diminutiv al lui sprinten. Auzi, fată, ori n-auzi... Cum te strig-un diecel, Tinerel și sprintenel, Merge-i, dragă, după el? MARIAN, S. 125. Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene... Trupușorul sprintenel; Parcă-i tras printr-un inel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28. Am doi călușei, Tineri, sprintenei, Numai să m-arunc pe ei (Picioarele). GOROVEI, C. 285. ◊ (Adverbial) Vine sprinten, sprintenel, Cu mămuca după el. DEȘLIU, N. 16. Cînd vede-un șoricel, Țup, îl prinde sprintenel (Pisica). GOROVEI, C. 291.

Ortografice DOOM

!sprintenel adj. m., pl. sprintenei; f. sprintenică, pl. sprintenele

sprintenel adj. m., pl. sprintenei; f. sprintenea/sprintenică, pl. sprintenele

sprintenel adj. m., pl. sprintenei; f. sg. sprintenea/sprintenică, pl. sprintenele

Sinonime

SPRINTENEL adj. v. sprinteior.

SPRINTENEL adj. sprinteior. (Mers ~.)

Intrare: sprintenel
sprintenel adjectiv
adjectiv (A71)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sprintenel
  • sprintenelul
  • sprintenelu‑
  • sprintenea
  • sprintenică
  • sprinteneaua
  • sprintenica
plural
  • sprintenei
  • sprinteneii
  • sprintenele
  • sprintenelele
genitiv-dativ singular
  • sprintenel
  • sprintenelului
  • sprintenele
  • sprintenelei
plural
  • sprintenei
  • sprinteneilor
  • sprintenele
  • sprintenelelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sprintenel, sprinteneaadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui sprinten. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sprinteior
    • format_quote Auzi, fată, ori n-auzi... Cum te strig-un diecel, Tinerel și sprintenel, Merge-i, dragă, după el? MARIAN, S. 125. DLRLC
    • format_quote Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene... Trupușorul sprintenel; Parcă-i tras printr-un inel. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28. DLRLC
    • format_quote Am doi călușei, Tineri, sprintenei, Numai să m-arunc pe ei (Picioarele). GOROVEI, C. 285. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Vine sprinten, sprintenel, Cu mămuca după el. DEȘLIU, N. 16. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cînd vede-un șoricel, Țup, îl prinde sprintenel (Pisica). GOROVEI, C. 291. DLRLC
etimologie:
  • Sprinten + -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.