tuia sf [At: MURNU, O. 81 / S și: thu~, thuya / Pl: ~ / E: gr Θύια, fr thuya] (Bot) Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal Si: arborele-vieții (Thuja occidentalis).

TUIA s. f. (Bot.) Arborele vieții, v. arbore. – Variantă: tuie s. f.

TUIA s.f. (Bot.) Arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, avînd coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. [Pron. tu-ia, pl. invar. / < fr. thuya].

TUIA s. f. arbore decorativ din familia pinului, cu frunzele de culoare verde-închisă, având coroana piramidală și ramurile întinse orizontal; arborele vieții. (< fr. thuya)

TUIA f. Arbore decorativ exotic din familia pinului, cu tulpina înaltă, cu coroana deasă și ramuroasă, cu frunze mici, solzoase; arborele vieții. [G.-D. tuiei] /<fr. thuya

TUIE¹ s. f. v. tuia.

tuia (arbore) s. f., g.-d. art. tuiei; pl. tuia

tuia (arbore) s. f., g.-d. art. tuiei; pl. tuia

tuia s. f., g.-d art. tuiei; pl. tuia

TUIA s. v. arborele-vieții.

TUIA s. (BOT.; Thuja orientalis) arborele-vieții, (rar) tămîie.

tuie s. f. – Plantă exotică (Thuja orientalis, T. occidentalis). Fr. thuja nume științific.

THUJA L., TUIA, ARBORELE VIEȚII, fam. Cupressaceae. Gen orginar din America de N și Asia, 6 specii, arbori sau arbuști rășinoși, monoici, erecți. Frunze, persistente, mici, opuse, solzoase, dispuse imbricat pe 4 rînduri, cu aromă puternică, alipite de lujerii comprimați. Ramurile sînt, pe partea inferioară, verzi, uneori verzi-albăstrui și pot avea dungi albe. Flori unisexuate, mici, terminale sau axilare; cele mascule mici, globuloase, cu filamente scurte, antere cu 6 saci polinici; cele femele dau naștere la conuri alungite, cu solzi opuși, imbricați, 8 rar 12, dintre care 2-6 sînt fertili și 2 (uneori 4) exteriori plus 2 interiori sînt sterili. Fiecare solz cu 1-3 (foarte rar 5) semințe mici, plate.

Thuja occidentalis L. « Tuia ». Specie care înflorește primăvara. Conuri mici, lunguieț-ovate, galbene, erecte, mai tîrziu brune, pendente, iama maronii, la maturitate se deschid, cu 8-10 solzi uscați, pieloși, numai 4 din interior poartă semințe ovate, turtite, aripate. Frunze asemănătoare cu solzii, imbricate, verzi-murdar, iarna devin maronii, cu. o glandă uleioasă, globuloasă. Ramurile, în general, sînt dispuse în plan orizontal. Scoarța, brună-roșiatică, se exfoliază. Coroană alungit-piramidală. Arbore, 18-20 m înălțime

Thuja plicata D. Don, « Tuie gigantică », (syn. T. gigantea Nutt.). Specie cu conuri brune, ovoid-alungit-eliptice, cu 8-10 solzi uscați, dintre care 2-3 perechi cu semințe aripate. Frunze verzi, lucioase, solziforme, imbricate, cu o glandă uleioasă, lunguiață; cele de la partea inferioară a ramurilor cu o pată albă, lunguiață. Arbore conic cu ramuri lungi, îndepărtate, pînă la 65 m înălțime, scoarță lucioasă, maro-închis-roșiatică, pe o tulpină dreaptă, cilindrică. Toate speciile descrise mai sus au numeroase varietăți și soiuri decorative.