18 definiții pentru un (num.)
din care- explicative (4)
- morfologice (7)
- enciclopedice (3)
- argou (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
un n. 1. cel dintâiu dintre toate numerele: 2. cifră ce arată pe unu. [Lat. UNUS]. ║ a. 1. simplu, care nu admite pluralitate; 2. singur, care nu e niciodată contrar sieș: adevărul este totdeauna unul; unul și unul, ales dintre mulți, eminent; unul și jumătate, fig. șiret, viclean. ║ pr. nehotărît: un om.
un, o (izolat. únu, úna) num. (lat. ûnus, it. sp. uno, pv. fr. un, pg. um. O vine din *ună). Maĭ puțin de cît doĭ, fără păreche, simplu, singur, unic: un franc, un singur franc, o liră, dă-mĭ și mie una, adevăru e unu, era una (unică) la părințĭ. Întîĭu (la numerotare): pagina unu, la ceasu unu, la ora unu. S. m. Cifra care arată acest număr: un unu, doĭ unu saŭ doĭ de unu. Art. nehotărît. A venit un om, o femeĭe, inu e o plantă. Unu și unu saŭ tot unu și unu, fiecare în parte plin de merite: acest om are patru fiĭ tot unu și unu, soldațĭ unu și unu. A fi unu și jumătate (fam.), a fi priceput, șiret, viclean: era un pungaș și jumătate. Una... alta, un lucru, alt lucru: una e să fiĭ bogat, și alta să fiĭ fericit. A trage (saŭ a da) cuĭva una, a-ĭ aplica o lovitură: calu îĭ trase lupuluĭ una cu copita, cînd țĭ-oĭ da una (subînț. aĭ să te astîmperĭ). A nu avea nicĭ de unele (VR. 1925, 11-12, 317), a nu avea cele necesare. Una-doŭă... cutare, se zice cînd unu nu face saŭ nu vorbește de cît despre un singur lucru, care-ĭ place: bețivu... una-doŭă... rachiŭ! Nu cu una, cu doŭă, nu ușor, nu fără dificultate: nu-l poțĭ convinge cu una, cu doŭă. Nicĭ una, nicĭ doŭă, fără multă vorbă, fără alte formalitățĭ; nicĭ una, nicĭ doŭă, gardistu îl duse la poliție. Una ca asta, asemenea lucru: n’am maĭ auzit una ca asta. Pînă una alta, pînă să ajungem la timpu cela, pînă atuncĭ: pînă una alta, ĭa să bem un ceaĭ! Toțĭ pînă la unu, toțĭ fără excepțiune. Știĭ una știĭ ce gîndesc eŭ? Una adv. Împreună unit: provinciile Româniiĭ eraŭ odată despărțite, dar acuma-s una. A fi una cu cineva, a te face una cu cineva, a te uni cu el. A o ține una, a nu vorbi de cît de lucru cela: acesta o ține una că vrea să plece. Într’una, mereŭ: a ploŭat într’una. Tot una, 1. acelașĭ lucru: tot una e dacă te ploŭă orĭ dacă cazĭ în apă; 2. murdar așa în cît nu se maĭ distinge ce-a fost: căzuse în șanț, și, cînd s’a sculat, era tot una de noroĭ; m’am făcut tot una de făină. – În est on (dar izolat tot unu): on om.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
o6 nc vz un2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
O4 num. nehot. v. un.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
un3 num. m., g.-d. unui; f. o, g.-d. unei (Eu am un frate/o soră, el are doi/două.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
un1 adj. pr. m., g.-d. unui, pl. unii; f. o, g.-d. unei, pl. unele, g.-d. m. și f. unor (Un elev/O elevă întreabă, altul/alta răspunde.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
un3 num. m., g.-d. unui; f. o, g.-d. unei (am un frate, nu doi)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
un num. m. cu valoare de adj., g.-d. unui; f. o, g.-d. unei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
un, o; unui m. gen., unei f. gen.; niște pl. m. și f. (cf. unul).
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
o5 num. v. un3
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
o6 num. v. un3
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Unul născut s. m. Atribut care se dă lui Dumnezeu-Fiul, fixat în Simbolul de credință.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
O MIE ȘI UNA DE NOPȚI (Halima), culegere de basme populare arabe, cuprinzând elemente de origine indopersană, ebraică, egipteană („Aladin și lampa fermecată”, „Ali Baba și cei 40 de hoți”, „Sindbad Marinarul”), alcătuită în jurul anului 1100. Prin conținutul de idei, prin gustul rafinat pentru artă și fast, prin înțelepciunea populară, culegere reprezintă o oglindă a vieții sociale, intelectuale și morale ale lumii arabe medievale. A fost răspândită în Europa, la începutul sec. 18, prin intermediul unei adaptări libere în limba franceză datorate lui Antoine Galland.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
O MIE ȘI UNA DE ZILE, culegere de basme alcătuită de Petit de la Croix după un ciclu de povești persane și publicată între 1710 și 1712. V. halima.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a-i trage (cuiva) una de adoarme în Gara de Nord / de joacă zaruri cu măselele din gură / de se plictisește în aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva), a bate (pe cineva) rău.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
un oarecare expr. (peior.) un om fără / lipsit de importanță.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
una mare expr. 1. halbă de bere (în contrast cu țapul). 2. o sută de mililitri de băutură spirtoasă (în contrast cu cinzeaca). 3. ceașcă mare de cafea. 4. (deț.) pâră sau informație importantă furnizată gardienilor.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
una mică expr. 1. țap de bere (în contrast cu halba). 2. cinzeacă de băutură spirtoasă. 3. ceașcă mică de cafea. 4. (er.) contact sexual rapid. 5. (deț.) pâră sau informație de mică importanță.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
un, oarticol nehotărât un, oadjectiv nehotărât un, onumeral
- 1. Substantivul pe care îl determină denumește obiectul neindividualizat în discuție. DEX '09 DLRLC
- Un prieten. DEX '09
- Colo jos, pe mlaștină, S-a-ntîlnit un pui de cioară C-un bîtlan de baștină. TOPÎRCEANU, B. 46. DLRLC
- A fost odată un împărat... ISPIRESCU, L 1. DLRLC
- Alege-ți un cal din herghelie, care-i vrea tu. CREANGĂ, P. 185. DLRLC
- Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici. EMINESCU, O. I 88. DLRLC
- De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță. ALECSANDRI, P. A. 35. DLRLC
- diferențiere Folosit înaintea unui substantiv comun, indică genul, numărul și cazul acestuia și îl prezintă ca nedeterminat, indefinit. NODEX
- 1.1. Accentuează noțiunea exprimată de substantiv. DEX '09 DLRLC
- O bucurie se vestea în ochii ei. DEX '09
- Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decît un nume adunat pe-o carte. ARGHEZI, V. 9. DLRLC
- I-a cuprins o jale pe-amîndoi. COȘBUC, P. I 228. DLRLC
- Deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
- O moarte se vestea în ochii ei. NEGRUZZI, S. I 50. DLRLC
-
- 1.2. Dă sens general substantivului. DEX '09 DLRLC
- Un artist, fie și mai genial decît Paganini, nu va putea scoate sunete frumoase și armonice dintr-o diblă spartă. GHEREA, ST. CR. I 251. DLRLC
-
-
- 2. (Înaintea unui nume propriu sugerează o comparație) Unul ca..., unul asemenea cu... DEX '09 DLRLC
- Dascălul acesta lua în ochii mei un chip măreț... mi se părea că văd un Platon, un Aristotel. NEGRUZZI, S. I 6. DLRLC
- diferențiere Folosit înaintea unui substantiv propriu, indică o asemănare cu persoana denumită de acest substantiv. NODEX
-
- 3. Dă valoare substantivală unor cuvinte pe care le precedă. DEX '09
- Un murdar. DEX '09
-
etimologie:
- unus, una DEX '09