20 de definiții pentru unge
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- argou (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inimă = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravăn pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mită. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gât = a bea. 2. Tranz. A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fățui, a vărui, a spoi. ♦ A murdări, a mânji. – Lat. ungere.
UNGE, ung, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. ◊ Expr. (Tranz.) A unge pe cineva la inimă = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită. (Fam.) A unge (bine) pe cineva = a) a bate zdravăn pe cineva; b) a mitui. (Fam.) A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a mitui, a da mită. (Fam.) A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. (Refl.; fam.) A se unge pe gât = a bea. 2. Tranz. A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu. ♦ A mirui. 3. Tranz. A tencui un perete, a fățui, a vărui, a spoi. ♦ A murdări, a mânji. – Lat. ungere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
unge [At: PSALT. HUR. 119v/3 / V: (într-un descântec) ~a / Pzi: ung / Ps: unsei, (înv) unș / E: ml ungere] 1-2 vtr (C. i. o suprafață, un obiect, o parte a corpului) A (se) acoperi cu un strat de materie grasă, lipicioasă etc. pentru a proteja, a da moliciune etc. 3-4 vtr (D. materii lipicioase, unsuroase) A (se) întinde. 5 vt (Îe) A ~ (cuiva) ochii A împiedica să vadă (limpede). 6 vt (Îae) A înșela pe cineva sau încrederea cuiva. 7 vt (Îae) A ispiti pe cineva dându-i puțin față de ceea ce se așteaptă sau merită. 8 vt (Îe) A avea cu ce ~ ochii A dispune de mijloace materiale și bănești pentru a putea mitui. 9-10 vti (Îe) A ~ (pe cineva) (cu miere) pe (la) bot A mitui. 11 vt (Îe) A-i ~ (cuiva) mâinile A mitui. 12-13 vt (Îe) A ~ (pe cineva) la (sau pe) inimă (ori la suflet) (cu miere, cu unt) A produce (cuiva) o mare bucurie, plăcere. 14 vt (Îe) A merge (ca) uns A merge perfect. 15 vt (Îe) A-și ~ gâtul A bea băuturi spirtoase. 16 vr (Îe) A se ~ pe gât A unge (14). 17 vt (Îe) A ~ (pe cineva) cu vorba (ori cu vorbe, cu gura, din gură) A măguli. 18 vt (Îe) Din gură te ~ și din inimă te frige Se spune despre un om viclean și fățarnic. 19 vt (Fam; uneori detenninat prin „pe coaste”, „pe spinare” etc.) A bate zdravăn. 20 vt A pune lubrifiant între piesele unui sistem tehnic Si: a lubrifia. 21 vt (Îe) A ~ ușa să nu scârțâie A mitui. 22 vt (Îe) A ~ osia și pașii A mitui. 23 vt (Fig) A mitui. 24 vt (În practicile religioase; c. i. o persoană) A unge (1) cu o substanță uleioasă, parfumată. 25 vt (Spc; și determinat prin „cu mir1”) A mirui1. 26 vt (C. i. domnitori, clerici etc.; și determinat prin „mir1”) A consacra (6). 27 vt A întinde, netezind cu palma udă un strat de lut pe o suprafață pentru a-i astupa crăpăturile, a nivela Si: a lipi. 28 vt (Pex) A spoi. 29-30 vtr (Îvp) A (se) murdări.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNGE, ung, vb. III. Tranz. 1. A acoperi o suprafață sau un obiect cu un strat unsuros sau lipicios; a întinde un strat pe o suprafață, pe un obiect. (Refl.) Ne bălăceam în valuri, ieșeam la mal și ne ungeam cu nomol din cap pînă-n picioare. SADOVEANU, O. VII 323. Căruntul păr văpsindu-și, se unge cu pomadă. NEGRUZZI, S. II 244. ◊ Expr. A unge pe cineva la inimă (cu miere) = a face cuiva o mare plăcere, a da cuiva o mare satisfacție. Visam că erai lîngă mine... știi?... parcă mă ungeai cu miere la inimă. ALECSANDRI, T. 591. A-și unge gîtul sau (refl.) a se unge pe gît = a bea băuturi spirtoase. Tîrguiește el tot ce-i trebuie, se unge pe gît bine cu sîngele domnului și, cam clătinîndu-se... pornește spre casă. ȘEZ. IV 1. (Cu pronunțare regională) După ce Ivan își unsă puțin gîtul, plecă. ȘEZ. I 205. ♦ (Familiar, cu complementul «coastă», «spinare» etc.) A trage cuiva o bătaie bună. A rupt un par din gard și se puse să-i ungă costițele. ȘEZ. IX 70. ♦ A pune unsoare la angrenajele unei mașini, la balamalele unei uși etc.; a gresa, a lubrifia. Moș Nichifor deciocălase căruța și-o ungea. CREANGĂ, P. 112. Ușa s-o ungi la țîțînă Și să vini mîndro-n grădină. HODOȘ, P. P. 164. ◊ Expr. (Familiar) A unge osia (sau a unge cuiva ochii) = a mitui. Au uns unora ochii cu cîteva zeci de pogoane de aci din Hagiu. SADOVEANU, M. C. 192. A fi uns cu toate unsorile = a cunoaște din experiență și bune și rele, a fi trecut prin multe. 2. (Cu privire la persoane, în practica creștină) A mirui; (în ceremonialul încoronării unui monarh sau a învestirii unui arhiereu) a consacra, a învesti. Bîrnovă îl lămurea ce se petrece în biserică, cum se închină vodă, cum e purtat prin altar... cum e binecuvîntat și uns. SADOVEANU, O. VII 72. De două ori te-a uns mitropolitul Teoctist cu sfîntul mir domnesc. DELAVRANCEA, O. II 90. ◊ Refl. pas. Spuneți țării... că voința mea e să se ungă Bogdan de cînd sînt în viață. DELAVRANCEA, A. 122. 3. A lipi, a tencui, a humui. Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț. EMINESCU, O. I 84. ♦ A mînji, a murdări. Unge toți păreții cu sînge. CREANGĂ, P. 25.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A UNGE ung tranz. 1) A acoperi cu un strat gras sau vâscos (în scopuri alimentare, igienice sau de protecție). ~ pâinea cu unt. ~ pielea cu unsori. ◊ ~ (pe cineva) cu miere la inimă a-i face cuiva o mare plăcere. ~ gâtul a bea (puțin). ~ osia a mitui. ~ cu var a vărui. ~ cu lut a murui; a lipi. 2) A face să fie murdar; a acoperi cu pete de grăsime; a murdări; a mânji; a păta. ◊ ~ ochii a) a induce în eroare; a înșela; b) a da ceea ce trece printre degete. 3) A învesti în funcția de monarh sau demnitar bisericesc. /<lat. ungere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
unge v. 1. a freca cu uleiu sau cu o materie grasă; 2. a freca cu uleiu sfințit. 3. fam. a mitui pe cineva. [Lat. UNGERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ungea v vz unge
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ung, uns, a únge v. tr. (lat. únguere și úngere, it. úngere și úgnere, pv. unher, fr. oindre, cat. sp. pg. ungir). Acoper cu uleĭ, grăsime, alifie, păcură ș. a.: s’a uns cu alifie, a uns osia ca să nu scîrțîĭe, a uns casa cu petrol și ĭ-a dat foc. Miruĭesc, ung cu mir: a fost uns ca rege. Fig. Iron. (pin aluz. la roată ca să nu scîrțîĭe). Mituĭesc (ca să nu facă gură): l-a uns c’un pol.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
unge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ung, 3 sg. unge, perf. s. 1 sg. unsei, 1 pl. unserăm, m.m.c.p. 1 pl. unseserăm; conj. prez. 1 sg. să ung, 3 sg. să ungă; ger. ungând; part. uns
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
unge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ung, 1 pl. ungem, 2 pl. ungeți, perf. s. 1 sg. unsei, 1 pl. unserăm; ger. ungând; part. uns
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
unge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ung, 1 pl. ungem, 2 pl. ungeți, perf. s. 1 sg. unsei, 1 pl. unserăm; part. uns
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UNGE vb. v. lipi, mitui, spoi, șperțui, vărui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UNGE vb. 1. v. gresa. 2. a întinde. (~ untul pe pâine.) 3. a (se) mânji. (S-a ~ cu nămol, la mare.) 4. a da. (Își ~ piciorul cu alifie.) 5. v. mirui. 6. v. înscăuna.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UNGE vb. 1. (TEHN.) a gresa, a lubrifia. (A ~ piesele unei mașini.) 2. a întinde. (~ untul pe pîine.) 3. a (se) mînji. (S-a ~ cu nămol, la mare.) 4. a da. (Își ~ piciorul cu alifie.) 5. a mirui, (înv.) a pomăzui. (L-au ~ episcop.) 6. a înscăuna, a întrona, a învesti, a numi, a proclama, a pune, (înv.) a prochema, a propovădui, a striga, a vesti. (L-au ~ domnitor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
unge vb. v. LIPI. MITUI. SPOI. ȘPERȚUI. VĂRUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
unge (-g, -ns), vb. – 1. A acoperi cu un strat de material unsuros sau lipicios. – 2. A gresa. – 3. A impregna, a mînji, a tencui. – Mr. (a)ungu, (a)umșu, (a)undzire, megl. ung, unș, ungiri, istr. ungu, uns. Lat. ŭngĕre (Pușcariu 1815; REW 9069), cf. vegl. yondar, it. ungere, port. onher, fr. oindre. – Der. unsoare, s. f. (substanță grasă; grăsime de porc; unguent); unsură, s. f. (acțiunea de unge); unsuros, adj. (gras, uleios); unsuri, vb. (a îmbiba cu grăsime). Cf. unt, untură.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
unge, ung v. t. a mitui, a da bacșiș
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
a se unge pe gât expr. a bea
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
a unge (pe cineva) cu miere expr. v. unge
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
a unge bine (pe cineva) expr. a bate zdravăn (pe cineva)
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
a unge osia expr. v. unge
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT622) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
unge, ungverb
- 1. A (se) acoperi cu un strat de material gras, unsuros sau lipicios; a (se) gresa. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Ne bălăceam în valuri, ieșeam la mal și ne ungeam cu nomol din cap pînă-n picioare. SADOVEANU, O. VII 323. DLRLC
- Căruntul păr văpsindu-și, se unge cu pomadă. NEGRUZZI, S. II 244. DLRLC
- Moș Nichifor deciocălase căruța și-o ungea. CREANGĂ, P. 112. DLRLC
- Ușa s-o ungi la țîțînă Și să vini mîndro-n grădină. HODOȘ, P. P. 164. DLRLC
- A unge pe cineva la inimă (cu miere) = a da, a crea cuiva o satisfacție deosebită. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Visam că erai lîngă mine... știi?... parcă mă ungeai cu miere la inimă. ALECSANDRI, T. 591. DLRLC
-
- A unge (bine) pe cineva = a bate zdravăn pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bate
- A rupt un par din gard și se puse să-i ungă costițele. ȘEZ. IX 70. DLRLC
-
- A unge (bine) pe cineva = mitui. DEX '09 DEX '98sinonime: mitui
- A unge osia (sau ochii) sau a unge pe cineva cu miere = a da mită. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: mitui
- Au uns unora ochii cu cîteva zeci de pogoane de aci din Hagiu. SADOVEANU, M. C. 192. DLRLC
-
- A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A se unge pe gât (sau a-și unge gâtul) = bea. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: bea
- Tîrguiește el tot ce-i trebuie, se unge pe gît bine cu sîngele domnului și, cam clătinîndu-se... pornește spre casă. ȘEZ. IV 1. DLRLC
- După ce Ivan își unsă puțin gîtul, plecă. ȘEZ. I 205. DLRLC
-
- A unge ochii = a induce în eroare. NODEXsinonime: înșela
- A unge ochii = a da ceea ce trece printre degete. NODEX
-
- 2. A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Spuneți țării... că voința mea e să se ungă Bogdan de cînd sînt în viață. DELAVRANCEA, A. 122. DLRLC
- 2.1. Mirui. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mirui
- Bîrnovă îl lămurea ce se petrece în biserică, cum se închină vodă, cum e purtat prin altar... cum e binecuvîntat și uns. SADOVEANU, O. VII 72. DLRLC
- De două ori te-a uns mitropolitul Teoctist cu sfîntul mir domnesc. DELAVRANCEA, O. II 90. DLRLC
-
-
- 3. A tencui un perete. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
- 3.1. A face să fie murdar; a acoperi cu pete de grăsime. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Unge toți păreții cu sînge. CREANGĂ, P. 25. DLRLC
-
-
etimologie:
- ungere DEX '09 DEX '98 NODEX