VRÂNCEANCĂ, vrâncence, s. f. Femeie originară sau locuitoare din județul Vrancea. – Vrâncean + suf. -că.

vrânceancă sf [At: JIPESCU, O. 52 / Pl: ~ence / E: vrâncean + -că] 1 Femeie născută și crescută în județul Vrancea. 2 Locuitoare din județul Vrancea. 3 (Reg; art.) Dans popular nedefinit îndeaproape. 4 (Reg; art.) Melodie după care se execută vrânceanca (3).

VRÂNCEANCĂ, vrâncence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Vrancea. ♦ Locuitoare din județul Vrancea. – Vrâncean + suf. -că.

vrănceancă s.f. v. vrînceancă.

vrîncean, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază a vechiului ținut Vrancea sau a actualului județ Vrancea; (la m. pl.) locuitorii Vrancei. Închiși în munți, departe de zbuciumul orașelor, sănătoși, deștepți și harnici, vrîncenii sînt, cu adevărat, mîndri (VLAH.). 2 adj. Care aparține vechiului ținut Vrancea, actualului județ Vrancea sau vrîncenilor; care se referă la vrînceni; originar din Vrancea. Așezările vrîncene, ca și în alte depresiuni intercarpatice, erau de tip răsfirat și risipit (VUIA). • pl. -eni, -ene. și vrăncean, -ă s.m., s.f., adj. /nm. pr. (județ în România) Vrancea + -ean.

vrînceancă s.f. Femeie care face parte din populația de bază a județului Vrancea sau este originară de acolo. • pl. -ce. și vrănceancă s.f. /vrîncean + -că.

+vrânceancă s. f., g.-d. art. vrâncencei; pl. vrâncence corectat(ă)

vrânceancă s. f., g.-d. art. vrâncencei, pl. vrâncence