opțiuni

4 definiții pentru șezământ

Explicative DEX

șezământ1 sn [At: (a. 1731) IORGA, S. D. I, 289 / Pl: ~minte / E: ședea + -ământ] (Înv) 1 Ședere (1). 2 Oprire. 3 (Îla) Cu ~ Care este stabil Si: sigur. 4 (Îla) Fără ~ Care este instabil Si: nesigur. 5 Domiciliu (1).

șezământ2 sn [At: ÎNV. VIN. 33/17 / Pl: ? / E: ședea cf lat sedimentum, fr sédiment] (Îvr) Sediment.

Sinonime

ȘEZĂMÂNT s. v. adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, oprire, popas, reședință, sălaș, sediment, sediu, ședere.

șezămînt s. v. ADĂPOST. AȘEZARE. CASĂ. CĂMIN. DOMICILIU. LOCUINȚĂ. OPRIRE. POPAS. REȘEDINȚĂ. SĂLAȘ. SEDIMENT. SEDIU. ȘEDERE.

Intrare: șezământ
șezământ
substantiv neutru (N10)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șezământ
  • șezământul
  • șezământu‑
plural
  • șezăminte
  • șezămintele
genitiv-dativ singular
  • șezământ
  • șezământului
plural
  • șezăminte
  • șezămintelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)